Lumea iubește nunțile. Flori. Muzică. Valsuri. Fotografii în apus. Dar, paradoxal, lumea disprețuiește căsătoria. Nu în general. Nu în teorie. Ci în practică. Lumea nu poate înțelege de ce jurămintele făcute între bărbat și femeie, în fața lui Dumnezeu, trebuie să dureze “până când moartea ne va despărți” – și, mai important, nu poate înțelege cum e posibil ca asemenea jurăminte să reziste într-o lume în care emoțiile sunt regi și dorințele personale domnesc despotic.
Haideți să punem degetul teologic pe rană: fără Evanghelie, nu este posibilă o căsătorie fericită, de cursă lungă, până la moarte. Nu doar că este improbabilă. Nu doar că e rară. Ci este imposibilă în mod fundamental. Pentru că acolo unde nu este Hristos, acolo dragostea nu e crucificată și înviată, ci e egoistă, capricioasă și muritoare.
Efeseni 5 sau rețeta imposibilului
Cine vrea o căsătorie fericită fără Hristos e ca și cum ar vrea să construiască o casă solidă fără temelie. Poți să ridici zidurile. Poți să aduci mobilă scumpă. Dar când vin ploile, vânturile și cutremurele vieții (și ele vor veni), totul se prăbușește cu zgomot.
Apostolul Pavel ne dă în Efeseni 5 nu doar un sfat pentru o căsnicie mai bună. Nu ne oferă o tehnică de cuplu mai eficientă. El ne oferă singurul model posibil pentru o căsnicie care să rămână în picioare până la sfârșit: relația dintre Hristos și Biserica Sa.
“Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea.” (Efeseni 5:25)
Acesta nu e doar un îndemn. Este o bombă teologică. Pavel spune, cu alte cuvinte: soțule, dacă nu ești răstignit pentru soția ta, nu iubești cu adevărat. Iar o asemenea iubire este imposibilă fără puterea Duhului Sfânt. Nimeni nu poate muri zilnic față de sine din propria putere. Ego-ul nostru este prea viguros, prea ambițios, prea gelos.
La fel, când Pavel spune:
“Nevestelor, fiți supuse bărbaților voștri, cum este Biserica supusă lui Hristos” (v. 24)
…el nu cere supunere oarbă, ci o supunere plină de încredere, pentru că bărbatul care se jertfește ca Hristos nu este un tiran, ci un păstor al inimii ei. Dar iarăși – acest tip de încredere și onorare nu poate fi produs de instinctele firești ale unei femei, ci doar de Evanghelie.
Societatea noastră vrea roadele căsătoriei (stabilitate, iubire, parteneriat, copii crescuți frumos) fără rădăcina Evangheliei. Dar nu putem culege roade dintr-un copac pe care l-am tăiat. Vrem iubire care rămâne, dar nu vrem să ne jertfim. Vrem fidelitate, dar nu vrem autocontrol. Vrem armonie, dar nu vrem ordine biblică.
Este imposibil.
Când scoți din ecuație rolurile bărbatului și ale femeii, așa cum au fost ordonate de Dumnezeu, nu obții egalitate, ci confuzie. Când înlocuiești Scriptura cu sentimente, nu obții libertate, ci haos. Când abandonezi crucea lui Hristos, nu găsești fericire conjugală, ci frustrare în doi.
Evanghelia: oxigenul căsătoriei
Căsătoria nu este un contract social, ci un legământ sacru care cere harul lui Dumnezeu pentru a fi trăit cu bucurie. Iar acest har vine doar prin Evanghelie. Fără Evanghelie, soțul nu va putea ierta. Fără Evanghelie, soția nu va putea respecta. Fără Evanghelie, amândoi vor ajunge sclavii propriei mândrii, și în final, vor găsi “libertatea” în despărțire.
Numai Evanghelia poate:
• înmuia o inimă aspră,
• aduce iertare în loc de răzbunare,
• modela un caracter slujitor în loc de unul egocentric,
• și, mai presus de toate, da o viziune a căsătoriei ca o slujire sacramentală a unui adevăr mai mare: Hristos și Biserica.
Căsătoria nu este despre tine
Vrei o căsătorie fericită? Atunci ieși din centru. Căsătoria nu e despre tine. Este despre Hristos. Despre o oglindă pământească a iubirii eterne dintre Mire și Mireasă. Dacă vrei ca soția ta să înflorească, mori tu. Dacă vrei ca soțul tău să conducă cu dragoste, încurajează-l cu respect. Nu există alt model. Nu există altă rețetă. Nu există altă cale.
Căsătoria, trăită fără Evanghelie, este un maraton fără apă, o luptă fără armură, o muzică fără notele compozitorului. Însă cu Evanghelia – și numai cu Evanghelia – o căsnicie poate fi o pregustare a cerului, o călătorie pe poteca îngustă a fericirii pe care doar cei puțini o găsesc.
Căsătoria nu e ușoară. Dar cu Hristos, e posibilă. Și mai mult: e frumoasă, e glorioasă, e eternă în ecou.
Până când moartea ne va despărți. Sau mai bine spus: până când cerul ne va uni pentru totdeauna.
—
PS: O căsătorie frumoasă și de succes nu este o întâmplare. Ea se clădește cu intenție și înțelepciune. Reformarea Căsătoriei te invită să descoperi tainele unei vieți de familie după voia lui Dumnezeu. Comandă cartea din librăria noastră: https://edictumdei.org/book-store/ și pornește pe drumul unei căsnicii pline de har, bucurie și statornicie.
